„Da” sau „Nu”?

Săptămâna trecută am participat la majoratul scumpei mele verișoare. DA! Știu, este post! Dar ce puteam să fac? Trebuia să bag scuza că era post și nu puteam să merg sau să îi fac o bucurie cu prezența mea acolo?

Deci, după cum am spus mai sus, am mers. Acolo, mă oprește din dans o babă și mă întreabă: „Auzi nepoate, da popi au voie sa danseze și să participe la petreceri în post?” Atunci mi-a venit în minte ce spunea Sfântul Ioan Casian pe o temă asemanătoare. Plecând în Egipt cu prietenul Gherman, acestora li s-a oferit mâncare chiar dacă regulile de acolo interziceau aceasta, spunându-le că după plecare lor vor recupera postul pierdut printr-o înfrânare mult mai aspra.

            Și atunci i-am răspuns stimatei babe:

1.  NU SUNT POPĂ ȘI NU EXISTĂ POPI, CI DOAR PREOȚI!

2.DUMNEAVOASTRĂ NU SUNTEȚI ÎN POST? CE CĂUTAȚI AICI?

3. PREOȚII, DUPĂ PĂREREA MEA ȘI SPER CĂ NU GREȘESC, POT PARTICIPA LA ACESTE EVENIMENTE FERICITE DIN VIAȚA FAMILIEI, ÎNSĂ COMPORTAMENTUL LOR SĂ NU IASĂ ÎN EVIDENȚĂ, IAR PE URMĂ, CUM SPUNE ȘI SFÂNTUL IOAN CASIAN, MOMENTELE PE CARE TREBUIA SĂ LE PETREACĂ ÎN POST ȘI RUGĂCIUNE LE VA RECUPERA PRINTR-UN POST MAI ASPRU!

Și așa stimata babă s-a așezat liniștită la locul ei! 

Ps. cei care spun NU, as vrea sa si lase un comentariu cu parerea lor!