De te-aş iubi,
Ţi-aş aprinde-ntâia lumânare,
Te-aş îngriji, să nu te ofileşti ,
Să nu se urce mii de muşuroaie
Pe trupul tău pătat de lacrimi de sudoare.
Rup petala ofilită,
A morţii ce-ţi umbreşte chipul.
Te rog să dai peste mine valul de pământ,
Să nu plângi că am să râd,
Să nu aşezi cu milă placa
Ce-mi e pătura de sus,
Trânteşte-o să sară praful
Să vadă lumea că m-am dus.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu